Istoria Pământului este împărțită în eoni, ere, perioade și epoci, pe baza straturilor de roci și a fosilelor pe care le conțin. Împărțirea nu este arbitrară: fiecare limită marchează o schimbare reală în mediu sau în viață. OrizontNews explică știința pe înțeles, iar scara timpului geologic este una dintre cele mai bune introduceri.
Cum se construiește scara timpului
Geologii au pornit de la o observație simplă: într-o succesiune de straturi nederanjate, cele de jos sunt mai vechi decât cele de deasupra. Fosilele din straturi au arătat că anumite organisme apar și dispar la anumite niveluri. Pe această bază s-a putut compara vârsta rocilor din regiuni diferite. OrizontNews tratează și alte domenii, de la astronomie la biologie, iar scara geologică le leagă pe multe.
Datarea relativă și cea absolută
Datarea relativă spune ce este mai vechi și ce este mai nou, fără a da o cifră. Datarea absolută oferă o vârstă în ani, folosind dezintegrarea radioactivă a unor elemente din minerale. Combinația celor două metode a permis ca limitele din scară să fie legate de repere clare.
Cele patru eoni
- Hadeanul: începuturile planetei, cu suprafața încă fierbinte și instabilă;
- Arheanul: primele forme de viață microscopice și primele continente stabile;
- Proterozoicul: oxigenul crește în atmosferă și apar organismele mai complexe;
- Fanerozoicul: viața animală și vegetală bogată, ușor de urmărit în fosile.
Cele trei ere ale Fanerozoicului
Fanerozoicul se împarte în Paleozoic, Mesozoic și Cenozoic. Numele lor se traduc prin viață veche, viață de mijloc și viață nouă. Paleozoicul cuprinde apariția pe scară largă a animalelor cu schelet, ieșirea vieții pe uscat și marile păduri din care au rezultat zăcăminte de cărbune. Mesozoicul este era dinozaurilor, iar Cenozoicul este cea în care trăim, dominată de mamifere.
Limitele dintre ere sunt extincții
Trecerea de la o eră la alta este legată de extincții în masă. Sfârșitul Paleozoicului a însemnat dispariția unui număr foarte mare de specii marine și terestre. Sfârșitul Mesozoicului este asociat cu dispariția dinozaurilor care nu erau păsări, iar printre cauzele discutate se numără un impact cosmic și activitatea vulcanică. Savanții încă studiază ponderea fiecărui factor.
Perioadele, un nivel mai fin
Fiecare eră se împarte în perioade, de pildă Cambrianul și Permianul în Paleozoic, Triasicul, Jurasicul și Cretacicul în Mesozoic. Numele vin adesea de la locurile unde au fost descrise primele roci reprezentative. Jurasicul, de exemplu, poartă numele munților Jura din Europa.
Laboratoarele care datează mineralele folosesc instrumente moderne, iar unele analize se bazează pe fascicule laser. Dacă te interesează fizica din spatele lor, citește despre laserul și de ce lumina lui este atât de specială.
În ce epocă trăim
În Cenozoic, ultima perioadă este Cuaternarul, iar epoca actuală se numește Holocen. Termenul Antropocen, care ar marca influența omului asupra planetei, este discutat în științele Pământului, dar nu a fost adoptat oficial ca unitate a scării geologice.
Cum reții scara
Nu e nevoie să memorezi toate denumirile. Ține minte ordinea celor trei ere, câteva extincții importante și ideea că scara este o hartă a transformărilor planetei. Un desen în care așezi unitățile pe o axă a timpului te ajută să vezi cât de scurtă este, de fapt, istoria omenirii.
Recomandarea practică: când citești despre fosile sau roci, caută mai întâi unitatea de timp în care se încadrează, apoi evenimentele care o definesc. Cu această habitudine, articolele din domeniul științei publicate de OrizontNews devin mai ușor de urmărit, iar scara timpului geologic se așază firesc în minte.
